1. AMFITEATRUL

Situat la circa 100 m de latura nordica a zidului de incinta al orasului, amfiteatrul constituie cea mai impunatoare constructie. De forma eliptica, el este construit pe un loc inaltat si netezit in prealabil. avand dimensiunile de 88 m lungime si 69 m latime, ocupa un loc de mijloc in raport cu celelalte amfiteatre provinciale. Numarul spectatorilor pe care ii putea cuprinde amfiteatrul de la Ulpia Traiana se ridica la circa 5000 de oameni.
Materialul din care este construit amfiteatrul este piatra de rau, iar pe unele portiuni - piatra de cariera si caramida. Data construirii nu se cunoaste cu precizie, dar se considera ca aceasta a fost in primii ani dupa cucerirea romana. Lucrari de reparatii si acoperire a tribunelor au fost executate in anul 158 e. n., dupa cum o dovedesc stampilele de pe tiglele gasite in sapaturi.
Amfiteatrul este compus din doua parti: arena cu niste ziduri paralele, eliptice, intretaiate perpendicular, de alte ziduri ca niste raze. Avea doua porti principale (est si vest) care serveau la intrarea si iesirea gladiatorilor si doua porti de serviciu (nord si sud), inzestrate in interior si exterior cu coloane de marmura si arhitrave.
Accesul la tribune se facea prin intermediul a doua porti de dimensiuni mai mici. Tribunele cu banci de lemn erau protejate de un acoperis de tigla. In mijlocul arenei se afla o incapere adancita in pamant de forma patrulatera din care putea pleca un canal de scurgere a apei.
Dupa parasirea Daciei, amfiteatrul este utilizat drept fortificatie de catre autohtoni impotriva atacurilor popoarelor migratoare.

Amphitheatre, Ulpia Traiana Sarmizegetusa in Romania


Amphitheatre, Ulpia Traiana Sarmizegetusa in Romania

ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - capitala Daciei Romane - se ridica odinioara la poalele muntilor Retezat, in partea de sud-vest a Tãrii Hategului de astãzi. Orasul se afla la 8 km departare de trecatoarea care face legatura intre Banat si Transilvania si care purta in antichitate numele de Tapae, astazi Portile de Fier ale Transilvaniei.

Nu se cunoaste cu exactitate data intemeierii capitalei. O inscriptie descoperita la inceputul secolului al XVI-lea, in hotarul satului Gradiste - Sarmizegetusa consemneaza: "Din porunca imparatului Cesar Nerva Traianus Augustus, fiul divinului Nerva, a fost intemeiata Colonia Dacica prin Decimus Terentius Scaurianus, guvernatorul sau". Numele guvernatorului provinciei arata ca intemeierea noului oras a avut loc in primii anii dupa cucerirea Daciei (dupa unele pareri 106-107, dupa altele intre 108 -110).

Intemeierea coloniei a fost marcata si prin baterea unei monede (sestertius) emisa la Roma, din ordinul Senatului, dedicata "celui mai bun principe" - imparatului Traian.

Alegerea de catre imparatul Traian a locului pentru orasul care-i va purta numele n-a fost intamplatoare. Prin asezarea sa metropola se bucura de anumite avantaje strategice si economice. Muntii Retezat la sud si Muntii Poiana Ruscai la nord constituiau bariere naturale greu de strabatut pentru eventualii atacatori. Capitala al carei territorium se intindea de la Tibiscum la Micia pana la intrarea Jiului in defileu, se putea dezvolta in liniste, aparata fiind de castrele Tibiscum (azi Jupa), Voislova, Micia (Vetel) si Bumbesti.

Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Orasul antic inchidea o suprafata inconjurata de ziduri de aproximativ 32 ha. In inima orasului se intersectau cele doua drumuri principale (cardo maximus orientat nord-sud si decumanus maximus orientat est-vest), la intretaierea acestora aflandu-se principala constructie publica - Forul. Orasul nu se restrangea insa la teritoriul inconjurat de ziduri. Dincolo de ziduri, pe o mare intindere, erau situate casele (villae), ateliere mestesugaresti (caramidari, sticlari), temple si alte constructii publice sau private. Tot in afara zidurilor se gaseau si cimitirele orasului (sepulcreta) identificate atat la est cat si la vest de incinta. Populatia lui se putea ridica la 25.000 - 30.000 de oameni.

Prin stradania arheologilor au fost scoase la lumina constructiile si amenajarile de odinioara a Ulpiei Traiana, precum si numeroase obiecte de uz curent ce sunt adapostite de muzeul din imediata apropiere a sitului.

sursa: http://www.ici.ro/romania/ro/turism/hd_ulpiatraiana.html